Speranta .

Sunt clipele în care simt că totul in jurul meu se prăbușește , atunci când nimic nu mai are nici un sens , când tot la ce visam se transformă întru-un coşmar ..

Dificil când realizez ca totul devine o minciună , o simplă iluzie peste care trebuie să trec nepăsătoare , ca și cum nimic nu s'ar fi intamplat . Nu ! Nu pot sa trec atât de ușor peste atâtea dezamăgiri , care treptat mă doboară .. lăsând cicatrici adânci în interiorul meu , realizând căci cu timpul se vor vindeca bineînţeles , dar vor lasa urme subtile în interior mereu , imposibil de observat cu timpul .

 

Este atunci când știu ca totul are sa fie bine intr'un final , și îmi repet neîncetat ca nu este adevărat , că totul este mult prea bine . Și deși ador cand am dreptate , acum urăsc când am , știind că toate se spulbera treptat . Păcat , pentru că dureză mult prea puțin acele clipe fericite , de care nu poți sa te bucuri pe deplin , realizând in scurt timp cum totul a disparut ca intr'un vis . Și atunci apar toate obstacolele , care se transformă in deziluzii . Atunci când in jurul meu vad doar ceață , prea mult ceață sa gasesc un răspuns la ce se intâmplat . 

 

 

Și astfel un șir necontenit de probleme apar cand nu mă astept , de parcă nu ar fi fost de ajuns doar una , își cotinua scopul de a mă doborî treptat .. dar totul trece,  bine sau rău totuși trece .. iar timpul este mereu cel care'mi vindecă rănile , care mă indeamna să pășesc mai departe , ştiind ca ziua de mâine va fi diferită . Și prin diferită pot fi surprinsă oricînd pozitiv sau negativ . Pot ce pot sa fac este să sper , că treptat voi uita , și atunci voi zâmbi cu adevărat .

El si ea .

Si iubirea era in foc .. Se iubeau , se incalzeau cu iubirea lor , se incalzeau cu zambete de fericire , si cu ochii lucitori . El o lua in brate , o atingea usor . Ea il tinea strans , nu vroia sa ii mai dea drumu , si il saruta suav si incet . Se iubeau , erau intr'o lume paralela .. se simteau singuri , lumea era doar a lor . Pe pamant erau numai ei doi . Nu uita nimic , orice clipa era tiparita in minte . Se iubeau nespus de mult , tot timpul se gandeau unul la altu' . Stiau ca niciodata nu se vor despartii . Vor fi doar ei , pana la sfarsitul vietii .

Minciuna .

Eram fericita .. Il iubeam si credeam ca ma iubeste . El era o persoana speciala , prima mea iubire . Era cu totul altfel acum ceva timp , s'a schimbat sau prietenii l'au schimbat , chiar nu inteleg .
Dar a venit ziua in care m'a mintit ( poate a mai facut'o ) si m'a ranit complet . Nu am crezut ca o minciuna poate sa doara asa mult . Eu il credean in tot ce imi spunea , dar mi'am dat seama ca nu e de fapt omul pe care eu il iubesc . e cu totul alta .
Minciuna doare ca si cum sufletul ti se face bucatele si simti ca nu poti merge mai departe , ramai acolo cuprinsa de durere . Da nu ! Trebuie sa lupti sa treci peste , poate alaturi de el sau fara el .
Eu il voi iubi oricum , poate isi va da seama ca nu e bine ce face , dar .. daca viata lui e asa tumultoasa , ma induce intr'o stare trista .. Nu mai vreau sa fiu iar dezamagita , nu mai vreau asat niciodata !

Pentru tine .

Hei , opreste'te ! Ramai un pic pe loc . Priveste'te . Vezi ce om minunat esti ?! Uita'te la tine cat de perfect esti ! Si .. habar n'ai pe cati oameni poti sa ii faci sa zambeasca . Dai peste cap tot  Universul doar pentru ca existi . Zambesti , nu ? Poi asta e adevarul , esti minunat ! Asa ca .. te rog , lasa'ma macar pentru un moment orgoliul de'oparte si vei fi mult mai fericit . Asculta'ti inima .. si nu uita : " Zambeste ! Pentru ca niciodata nu stii cine se poate indragosti de zambetul tau .

Spre alta lume .

Eram pe picior de plecare . Mi.am aruncat privirea pentru ultima data la ceea ce obisnuia sa fie viata mea . Am ras scurt si amagitor . 
Apoi m.am indreptat spre usa . Mi.am zis repede in gand trebuie sa uit .
Ultimul racnet si ultimul scartait al usii mi.a picurat in suflet . Nu vroiam sa plec . Am sintit cum o ultima lacrima imi curgea , dar nu pe obraz , ci in suflet . Promisesem sa nu mai plang . Asa am si facut . Am trantit usa si am plecat . Faceam pasii goi , credeam ca are sa ma cheme cineva , ce are sa mai impiedice . Zadarnic , asa ca am grabit pasul . Vantul ma sfida , imi radea in fata cu toata puterea . Era ingrozitor de frig afara si tot ce aveam pe mine era o haina pe care o purtam in ziua aceea . Mi.am strans mainile in juru.mi si incercam sa ma incalzesc .. Priveam distanta spre cer . Cat de multe aveam sa.i reprosez , si lui , si tuturor . Si mie ! .

Satula de prefacuti .

Stii ? Stateam asa si ma gandeam .. am considerat niste persoane ca fiindu.mi prieteni , dar .. Acum nimic nu ar mai conta . Trebuia sa vina si momentul adevarului .. M.a durut , chiar foarte tare cand am auzit ca m.au facut pe la spate . Am inghitit si am mers mai departe . Paream eu indiferenta , dar in mine , in sufletul meu era un gol . Am incercat sa fiu optimista , dar .. dar nu mi.a mers .. Totusi .. erau prietenii mei .. Prietenia asta a fost o ultima tigare fumata , din care a ramas doar scrumul amintirilor . :o3

Paşte Fericit tuturor ! . :o3